Când primim o rețetă, ne uităm de obicei la doză și la numărul de zile de tratament. Mult mai rar ne întrebăm ce mâncăm sau ce bem în timp ce luăm medicamentul. Totuși, un pahar de suc de grepfrut, un iaurt luat odată cu pastila sau un ceai din plante băut zilnic pot schimba felul în care organismul absoarbe și prelucrează o substanță activă. Uneori efectul medicamentului scade, alteori crește peste nivelul dorit.
Aceste interacțiuni nu înseamnă că trebuie să trăiești cu teamă la fiecare masă. Majoritatea alimentelor nu ridică probleme, iar pentru cele care pot ridica, regulile sunt de obicei simple: o pauză de câteva ore, o cantitate constantă sau evitarea temporară a unei băuturi. Articolul de mai jos îți prezintă combinațiile cele mai cunoscute, cu titlu informativ, ca să știi ce întrebări să pui medicului și farmacistului.
Cum ajung alimentele să influențeze un medicament
Un medicament administrat pe gură parcurge un drum lung până la locul unde trebuie să acționeze. Este dizolvat în stomac, absorbit prin peretele intestinal, trece prin ficat, unde o parte este transformată de enzime, și abia apoi ajunge în circulație. Alimentele pot interveni în oricare dintre aceste etape.
Unele alimente leagă substanța activă în intestin și împiedică absorbția ei, astfel încât în sânge ajunge o cantitate mai mică. Altele blochează sau stimulează enzimele care descompun medicamentul, ceea ce duce la niveluri prea mari sau prea mici. Există și situații în care alimentul are un efect opus medicamentului, iar cele două se anulează parțial, sau un efect asemănător, iar cele două se adună.
Intensitatea interacțiunii depinde de mulți factori: tipul medicamentului, doza, cantitatea de aliment, momentul în care sunt luate și particularitățile fiecărei persoane. De aceea, aceeași combinație poate trece neobservată la un om și poate produce efecte neplăcute la altul.
Combinații cunoscute la care merită să fii atent
Grepfrutul și unele medicamente
Grepfrutul și sucul lui conțin substanțe care blochează o enzimă din intestin implicată în prelucrarea multor medicamente. Rezultatul poate fi o concentrație mai mare decât cea dorită în sânge pentru unele medicamente folosite la scăderea colesterolului, pentru unele tratamente ale tensiunii arteriale sau pentru anumite imunosupresoare. Efectul poate dura și o zi după consum, așa că simpla distanțare a orelor nu este întotdeauna suficientă. Fructe înrudite, precum pomelo, pot avea un efect asemănător.
Lactatele, calciul și anumite antibiotice
Calciul din lapte, iaurt sau brânză, dar și fierul și magneziul din suplimente sau din unele antiacide, se pot lega de anumite antibiotice și le pot reduce absorbția. Același lucru este valabil pentru hormonul tiroidian, care se ia de regulă dimineața, pe stomacul gol, la distanță de micul dejun, de cafea și de suplimentele cu calciu sau fier.
Legumele cu frunze verzi și unele anticoagulante
Spanacul, varza, broccoli și alte legume verzi sunt bogate în vitamina K, implicată în coagulare. Persoanele care iau anticoagulante de tip antivitamina K nu trebuie să renunțe la ele, ci să păstreze un consum relativ constant de la o săptămână la alta. Schimbările bruște, cum ar fi o cură intensă de legume verzi sau renunțarea completă la ele, pot dezechilibra tratamentul.
Alcoolul și numeroase medicamente
Alcoolul amplifică somnolența produsă de sedative, de somnifere, de unele antihistaminice și de unele analgezice puternice, crescând riscul de căderi și accidente. Consumat regulat împreună cu paracetamolul, poate suprasolicita ficatul. Cu anumite antibiotice provoacă reacții neplăcute, precum înroșirea feței, palpitațiile și greața, iar la persoanele cu diabet tratate cu unele medicamente poate favoriza scăderea periculoasă a glicemiei.
Brânzeturile maturate și o categorie de antidepresive
Brânzeturile vechi, mezelurile maturate și unele produse fermentate conțin tiramină. La persoanele care iau o categorie mai veche de antidepresive, folosită astăzi destul de rar, această substanță poate provoca creșteri bruște ale tensiunii. Medicul care prescrie un astfel de tratament oferă de obicei o listă detaliată de alimente de evitat.
Lemnul-dulce
Consumat în cantități mari, de exemplu sub formă de dulciuri sau ceaiuri, lemnul-dulce poate crește tensiunea arterială și poate scădea nivelul potasiului. La persoanele care iau medicamente pentru tensiune sau diuretice, acest efect poate contracara tratamentul.
Suplimentele și ceaiurile nu sunt neutre
Pentru că sunt „naturale”, suplimentele și ceaiurile din plante sunt adesea percepute ca inofensive. În realitate, multe conțin substanțe active puternice. Sunătoarea este exemplul cel mai cunoscut: stimulează enzimele care descompun medicamentele și poate reduce eficiența contraceptivelor orale, a unor anticoagulante și a altor tratamente, iar asociată cu unele antidepresive poate produce reacții serioase.
Ginkgo, usturoiul în doze concentrate sau suplimentele cu ulei de pește pot avea, la rândul lor, un efect asupra coagulării, important pentru persoanele care iau anticoagulante sau care urmează să fie operate. Plantele cu efect laxativ pot grăbi tranzitul și pot reduce absorbția altor medicamente. Dacă vrei să afli mai multe despre proprietățile acestor plante, citește articolul despre plantele medicinale și beneficiile lor, dar ține minte că beneficiile unei plante nu exclud interacțiunile ei cu un tratament.
Regula este simplă: spune-i medicului și farmacistului despre orice supliment sau ceai pe care îl iei regulat, chiar dacă ți se pare un detaliu fără importanță.
Cu apă, cu mâncare sau pe stomacul gol
Instrucțiunile de pe prospect privind momentul administrării nu sunt formalități. Unele medicamente se iau pe stomacul gol, pentru că mâncarea le reduce absorbția. Altele se iau în timpul mesei, fie pentru a fi mai bine absorbite, fie pentru a proteja stomacul de iritație. Dacă pe prospect scrie „cu o oră înainte de masă” sau „la două ore după masă”, respectarea intervalului contează.
Lichidul cu care înghiți pastila este și el important. Apa plată este alegerea cea mai sigură. Sucurile de fructe, laptele, cafeaua sau băuturile carbogazoase pot interacționa cu unele substanțe active. Un pahar întreg de apă ajută, de asemenea, ca pastila să ajungă rapid în stomac și să nu irite esofagul. Despre rolul apei în buna funcționare a organismului găsești detalii în articolul despre beneficiile apei pentru organism.
Atenție și la ritmul meselor. Dacă sari peste micul dejun sau mănânci la ore foarte diferite de la o zi la alta, unele tratamente, cum ar fi cele pentru diabet, devin mai greu de echilibrat.
Când riscul de interacțiune este mai mare
Unele persoane au mai multe motive să fie atente la aceste combinații. Vârstnicii iau adesea mai multe medicamente simultan, iar organismul lor elimină substanțele mai lent, astfel încât o interacțiune minoră la un adult tânăr poate deveni semnificativă. Persoanele cu boli de ficat sau de rinichi, organele care prelucrează și elimină majoritatea medicamentelor, sunt și ele mai sensibile.
Atenție sporită este necesară și în sarcină și alăptare, la copii, ale căror doze sunt calculate după greutate, precum și la cei care urmează tratamente cu o marjă îngustă între doza eficientă și cea toxică, cum sunt unele anticoagulante sau unele medicamente pentru inimă și pentru epilepsie. În toate aceste situații, orice schimbare în dietă, chiar și o cură de slăbire sau un post alimentar de durată, merită anunțată medicului.
Un alt moment sensibil este începerea unui tratament nou. Primele zile sunt cele în care observi cel mai ușor reacțiile neobișnuite, așa că notează orice schimbare apărută după o anumită masă sau băutură și discut-o la următoarea vizită.
Cum te protejezi în viața de zi cu zi
Câteva obiceiuri simple reduc mult riscul unor interacțiuni nedorite:
- citește prospectul fiecărui medicament nou, în special secțiunile despre administrare și interacțiuni;
- întreabă farmacistul, la eliberarea medicamentului, dacă există alimente sau băuturi de evitat;
- păstrează o listă actualizată cu toate medicamentele și suplimentele pe care le iei și arat-o la fiecare consultație;
- cumpără, pe cât posibil, medicamentele de la aceeași farmacie, unde istoricul tău poate fi verificat mai ușor;
- nu începe un supliment nou și nu schimba radical dieta în timpul unui tratament fără să întrebi;
- evită alcoolul atunci când prospectul sau medicul recomandă acest lucru.
Dacă ai obiceiuri alimentare dezordonate, cum ar fi mesele sărite sau gustările foarte bogate seara, merită să le corectezi și pentru ca tratamentele să funcționeze previzibil. Articolul despre greșelile frecvente în alimentație te poate ajuta să identifici ce merită schimbat.
Întrebări frecvente
Trebuie să renunț complet la grepfrut?
Doar dacă iei un medicament pentru care această interacțiune este cunoscută. Pentru majoritatea tratamentelor nu există restricții. Întreabă farmacistul dacă medicamentul tău face parte din categoria sensibilă.
Pot bea cafea dimineața, odată cu pastilele?
Pentru multe medicamente, da, dar nu pentru toate. Hormonul tiroidian și unele suplimente de fier, de exemplu, se absorb mai slab în prezența cafelei. Dacă ai dubii, ia pastila cu apă și bea cafeaua mai târziu.
Ce fac dacă am combinat deja un aliment cu un medicament nepotrivit?
În majoritatea cazurilor, o singură expunere nu are consecințe grave. Sună însă la medic sau la farmacie pentru a afla dacă trebuie să urmărești ceva. Dacă apar simptome severe, cum ar fi dificultăți de respirație, palpitații puternice sau confuzie, sună la 112.
Informațiile de mai sus sunt generale și nu înlocuiesc sfatul unui profesionist. Pentru situația ta concretă, discută cu medicul curant sau cu farmacistul, care cunosc tratamentul și istoricul tău. Cu puțină atenție și cu obiceiul de a întreba, medicamentele își pot face treaba așa cum au fost gândite, iar mesele rămân o plăcere, nu o sursă de griji.
Foto: Charlss GonzHu / Pexels
