Mulți elevi și studenți notează tot ce spune profesorul și, la final, se trezesc cu pagini pline pe care nu le mai citesc niciodată. Alții notează puțin, iar în ajunul examenului nu își mai amintesc din ce erau făcute lecțiile. Între cele două extreme există un mod de a lua notițe care chiar ajută: nu scrii mai mult, ci scrii mai deștept.
O notiță bună este un instrument de gândire, nu o transcriere. Mai jos găsești o metodă simplă, pe care o poți aplica la școală, la facultate sau când citești dintr-o carte, plus câteva obiceiuri care fac diferența între caietul care adună praf și cel care te ajută la examen.
De ce nu e suficient să copiezi tot
Când scrii cuvânt cu cuvânt, creierul funcționează aproape automat. Mâna lucrează, dar mintea nu are timp să aleagă, să compare sau să pună lucrurile în ordine. Rezultatul este un text lung, fără ierarhie, în care ideea importantă arată la fel ca exemplul secundar.
În plus, notițele prea dense sunt obositoare la recitire. Dacă îți ia o oră să parcurgi o singură lecție, există riscul să nu te mai întorci la ea. O pagină bine organizată, în schimb, îți permite să recapitulezi în zece minute și să vezi dintr-o privire cum se leagă ideile între ele. Înainte de a începe să scrii, pune-ți o întrebare: ce vreau să pot spune despre această lecție peste o săptămână?
Metoda celor trei zone, pas cu pas
Poți împărți fiecare pagină din caiet în trei zone. Procedeul este simplu și funcționează cu orice materie:
- trasează o linie verticală la o treime din lățimea paginii, iar sub titlu lasă loc pentru un rezumat;
- în zona din dreapta, mai largă, notează în timpul orei sau al lecturii ideile principale, cu cuvintele tale, în propoziții scurte;
- în zona din stânga, scrie după oră cuvintele-cheie sau întrebările la care răspunde fiecare idee;
- în zona de jos, scrie rezumatul lecției în două sau trei propoziții, fără să te uiți la notițe.
Al treilea și al patrulea pas sunt cele care te ajută cu adevărat. Când formulezi o întrebare și un rezumat, obligi creierul să înțeleagă și să sintetizeze, ceea ce înseamnă deja jumătate din învățat.
Obiceiuri mici, rezultate mari
Folosește abrevieri proprii
Dacă scrii des cuvinte lungi, inventează-ți câteva prescurtări și notează-le pe prima pagină a caietului. O săgeată pentru „duce la”, un semn plus pentru „și”, două litere pentru termeni tehnici repetați. Vei scrie mai repede și vei avea mai mult timp să asculți.
Subliniază cu măsură
Dacă subliniezi jumătate de pagină, nu mai evidențiezi nimic. Limitează-te la cel mult o propoziție sau două pe pagină și folosește un singur marker, ca să păstrezi ordinea vizuală.
Recitește în aceeași zi
Cinci minute de recitire seara, imediat după oră, fixează mult mai bine informația decât o oră de învățat în ajun de test. Completează golurile, corectează abrevierile greșite și adaugă ce ți-a scăpat în timpul lecției.
Încheie cu trei întrebări de examen
La finalul fiecărei lecții, formulează trei întrebări pe care le-ar putea pune un profesor și răspunde-le în scris. Peste o săptămână, le vei folosi ca pe un test personal, mult mai util decât recitirea pasivă.
Cum iei notițe dintr-o carte sau dintr-un curs scris
Când citești, nu începe cu pixul în mână. Parcurge mai întâi titlurile și rezumatele, ca să vezi structura, apoi citește un capitol întreg și abia după aceea notează ce ai reținut, fără să te uiți în text. Compară apoi cu cartea și completează ce ai omis. Metoda pare mai lentă, dar scutește timpul pierdut cu rescrierea unor pasaje pe care oricum le-ai fi uitat. Pentru termenii noi, ține o pagină separată cu definiții scurte, scrise în cuvintele tale, pe care s-o poți reciti rapid înainte de evaluare.
Hârtie sau aplicație?
Nu există un răspuns valabil pentru toată lumea. Scrisul de mână încetinește ritmul și te obligă să selectezi, ceea ce ajută mai ales la materiile bazate pe înțelegere. Notițele digitale se caută mai ușor, se pot reorganiza și se sincronizează între dispozitive, ceea ce e foarte comod în timpul facultății. Dacă te atrage varianta digitală, merită să arunci o privire peste aplicațiile utile pentru studenți și să alegi una singură, pe care s-o folosești constant.
Oricare ar fi alegerea, evită să le amesteci pe toate. Un caiet, o aplicație și o grămadă de foi volante duc la același rezultat: nu mai găsești nimic atunci când ai nevoie.
Cum legi notițele de modul în care înveți
Notițele sunt doar o parte din puzzle. Cele mai bune rezultate apar când le folosești la recapitulări scurte și repetate, nu la o singură sesiune lungă. Poți aplica și ideea de a alterna materiile în aceeași seară, așa cum explică de ce ajută să amesteci materiile când înveți pentru examene. Cu fiecare lecție recitită din alt unghi, informația se fixează mai trainic.
O tehnică simplă: acoperă zona din dreapta a paginii și încearcă să răspunzi, doar privind întrebările din stânga. Ce nu-ți amintești marchează cu un cerc și revino a doua zi. În câteva săptămâni, vei ști exact ce părți din materie sunt solide și care mai au nevoie de muncă.
Un sistem de notițe bun nu se construiește într-o zi, ci prin ajustări mici: o abreviere nouă, o întrebare mai bine formulată, un rezumat mai scurt. Dă-ți câteva săptămâni să îl testezi și păstrează doar ce ți se potrivește. Vei vedea că, odată cu notițele, se schimbă și felul în care asculți, citești și te pregătești pentru examene.
Foto: Katerina Holmes / Pexels